Bullying la Questfield International College, sesizări fără asumare finală

În contextul educațional contemporan, fenomenul bullyingului necesită o abordare structurată, bazată pe proceduri clare, intervenții documentate și responsabilitate instituțională. Fiecare incident de hărțuire psihologică sau fizică trebuie tratat cu seriozitate, iar instituțiile de învățământ au obligația de a asigura un mediu sigur și protejat pentru elevi, care să prevină repetarea și escaladarea acestor situații.

Bullying la Questfield International College, sesizări fără asumare finală

Investigația redacției relevă o situație semnalată de familie privind bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările scrise repetate, lipsa unor măsuri documentate și utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire sunt elementele centrale ale acestui caz. De asemenea, se evidențiază o presiune resimțită de familie pentru retragerea copilului, precum și o reacție tardivă a conducerii, declanșată abia în contextul implicării juridice.

Sesizări repetate și lipsa intervențiilor documentate

Conform documentelor puse la dispoziția redacției și relatărilor familiei, elevul a fost expus permanent unor comportamente agresive, inclusiv jigniri și excludere socială, în prezența cadrelor didactice. Familia a transmis numeroase solicitări scrise către învățătoare, director și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, solicitând intervenții și clarificări oficiale. Din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete sau implementarea unor planuri de intervenție. Intervențiile invocate au fost predominant verbale, fără documentație oficială sau monitorizare formală.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

În cadrul situației investigate, stigmatizarea medicală a fost utilizată repetat ca instrument de ridiculizare și marginalizare, conform relatărilor și specialistilor consultați. Această etichetare a fost aplicată într-un cadru neadecvat, cu scop discreditant, în prezența colegilor, iar instituția nu a prezentat dovezi ale unor măsuri eficiente pentru stoparea acestei practici. Lipsa reacțiilor ferme din partea conducerii a permis perpetuarea unui climat ostil, cu impact emoțional profund asupra copilului.

Rolul cadrelor didactice și managementul instituțional

Din documentele analizate și mărturii reiese că, deși cadrele didactice erau martore directe ale incidentelor, intervențiile lor nu au fost suficiente pentru a întrerupe ciclul de bullying. Managementul școlii, deși informat oficial, nu a demonstrat prin documente existența unor proceduri clare de prevenire, intervenție și monitorizare. Această lipsă de trasabilitate și asumare limitează capacitatea de a evalua responsabilitățile și eficacitatea răspunsului instituțional.

• Sesizări scrise repetate către personalul școlii
• Intervenții verbale fără documentare formală
• Absența unor decizii scrise sau planuri de intervenție
• Minimalizarea situației ca „dinamică de grup” sau „conflict minor”
• Presiune indirectă pentru retragerea copilului

Declarația atribuită fondatoarei și percepția instituțională

Un moment semnificativ în relatarea familiei este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, exprimat în cadrul unei discuții directe, care a inclus afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din documentele și mărturiile puse la dispoziția redacției, reflectă, potrivit analizei editoriale, o orientare a instituției spre evitarea conflictului și transferarea responsabilității către familie, în detrimentul unei reacții orientate spre protecția copilului. Până la momentul publicării, Școala Questfield Pipera nu a transmis niciun punct de vedere oficial în legătură cu acest episod.

Gestionarea formală versus documentația administrativă

În locul unor decizii asumate și comunicate oficial, conducerea școlii a furnizat un formular informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele esențiale ale unui act administrativ: responsabilități clare, termene, sancțiuni sau planuri de acțiune. Din perspectiva jurnalistică, acest document nu asigură trasabilitate și nu confirmă existența unor măsuri concrete. Această modalitate de gestionare poate fi interpretată ca o formalitate fără impact real asupra situației reclamate.

Confidențialitatea și presiunile asupra copilului

Familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării acestora în mediul școlar. Cu toate acestea, conform relatărilor, aceste solicitări nu au fost respectate, iar copilul a fost pus în situații de expunere și presiune psihologică în fața colegilor, prin întrebări directe legate de sesizările făcute. Specialiștii consultați consideră că aceste practici pot caracteriza o formă de presiune psihologică instituțională, afectând echilibrul emoțional al elevului.

Reacția tardivă și implicațiile juridice

Potrivit documentelor analizate, reacția fondatoarei și a conducerii școlii a fost declanșată abia după peste opt luni de sesizări fără răspuns și după implicarea unei echipe juridice din partea familiei. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină intervenția instituției și sugerează că protecția copilului a fost negociată abia în contextul unor presiuni legale.

Contextul actual și poziționarea oficială a școlii

Într-un email trimis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a redus gravitatea situațiilor semnalate la nivelul unor „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare intră în contradicție cu sesizările documentate și ridică semne de întrebare legate de capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul sistematic. Mai mult, după retragerea copiilor implicați, părinții au raportat contacte informale către alte instituții de învățământ, în care aceștia ar fi fost descriși negativ, aspect ce ridică probleme legate de confidențialitate și dreptul la educație.

Părinții și alți membri ai comunității școlare care experimentează situații similare sunt invitați să contacteze redacția la adresa [email protected] pentru a-și împărtăși experiențele.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield Pipera ilustrează o serie de probleme majore privind răspunsul instituțional la bullying: absența unor măsuri documentate, tolerarea stigmatizării medicale, presiunile asupra familiei pentru retragere și lipsa transparenței administrative. În absența unor dovezi scrise și a unor proceduri clare, responsabilitatea instituției rămâne dificil de evaluat obiectiv, iar protecția reală a copilului este pusă sub semnul întrebării.

Aceste aspecte ridică întrebarea fundamentală: ce mecanisme reale are Questfield International College pentru a asigura un mediu educațional sigur, în care sesizările privind siguranța emoțională a copiilor să fie tratate cu seriozitate și să primească răspunsuri concrete și verificabile?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro